Jocuri de cuvinte - țăran
Geografie lingvistică
)
Țăran
Moto: „Cu Iosif pe coclauri - Țăranul AUTENTIC - sat PĂDURENI” (https://www.youtube.com/watch?v=-gW9-p0F5dw, „Cine muncește are de tăte” badea Ștefan Văcariu)
Am scris succesiv de țară („Jocuri de cuvinte – țară”), apoi despre națiune („Jocuri de cuvinte – națiune”) și popor („Jocuri de cuvinte - popor”). Fiu de țăran, am scris „Dor de acasă”, cu gândul la minunatul loc al nașterii și al copilăriei, comuna Livezeni.
Comuna Livezeni, județul Muscel (acum sat al comunei Stâlpeni)
Pentru unii „băieți de băieți” de la oraș, copii de asfalt, expresia „băi, țărane!”, cred ei, că e folosită în sens jignitor. În România normală, pe care o tot clamează mereu unul cam anormal, țăranul era o „persoană care locuia în mediul rural, având ca ocupație principală agricultura și creșterea animalelor”, o „persoană care face parte din țărănime, sătean” [DEX '09 (2009)]. Și dacă nu producea el, „copiii de asfalt” ar fi murit de foame...
Etimologic, țăran e format din țară + -an. Țară provine succesiv din mai vechiul țeară, din latinescul terra, „sol, uscat, pământ, tină”, ăsta la rândul său moștenit din proto-italicul *terzā, nici el de capul său, ci „împrumutat” gratis de la proto-indo-europeanul *ters-eh₂, acestea izvorâte din *ters-, „uscat”.
Terra este cognat, achin sau rudă cu torreō, „sap, ard, gătesc, coc”, grecescul antic térsomai – τέρσομαι, „a (te) usca, a deveni uscat”, vechiul irlandez tír, „țară, teritoriu”, sanscritul tṛ́ṣyati - तृष्यति, „însetat”, vechiul englezesc þurst (devenit acum thirst, „sete”). Comparați cuvântul țară cu cuvântul aromân tsarã, cu dalmatul tiara, „pământ, teren”. Greu, nu?
Părinții Nițu Gheorghe și Nițu Maria în 1938, „niște țărani”
Revenind la țăran, să vedem cum îi spun alții în limbile lor:
֎ agricola în latină (din ager, „câmp”, + -cola, „-cultivator”);
֎ axarxo - ахархо în cecenă;
֎ baahınay - бааһынай în iakută;
Ein Bauer bei seiner Arbeit (un țăran la munca lui)
֎ Bauer în germană (din germanicele medievale būre, gebūre, din vechile germanice būr, gibūr, gibūro, din proto-germanicul * būraz), boer (hopa”!) în olandeză și în afrikaans (din olandezul medieval bure,din vechiul olandez *būr, tot din proto-germanicul *būraz, „locuitor”, cu aceeași origine ca modernul buur, „vecin”; forma boer se întâlnește în mai multe dialecte estice, de exemplu limburgheza; boer e cognat cu vechile engleze būr, ġebūr, de unde vine englezul bower, „buduar”, cu vechiul germanic būr, de unde se trage germanicul Bauer);
֎ bazgar - بزګر în paștună;
֎ bonde în daneză, norvegiană și suedeză, bóndi în islandeză (din vechiul norvegian bóndi, „țăran, soț”, din participiul prezent al lui búa, „a locui”, búa + -andi);
֎ bör în polabă;
֎ bujk în albaneză (împrumutat din latinescul bubulcus, „păstor, văcar, plugar, rustic”, din būbulus, „aparținând bovinelor sau boilor”);
֎ cafone în italiană, cafone în napolitană, cafuni în siciliană (din sudul Italiei, posibil de origine oscană);
֎ camperol în catalană, campesino în galiciană, spaniolă și portugheză (din campés + -ino) ,camponês în portugheză, kamparano în esperanto (toate pe baza lui campo, „câmp”, din latinescul campus, din proto-indo-europeanul *kh₂emp-, „a se îndoi, a se curba”; comparați cu englezescul camp, kampo în esperanto, franțuzescul champ, italianul campo, portughezul campo, românescul câmp, sardinianul càmpu, kampu în tetum);
Un campesino
֎ cashi - চাষী în bengaleză;
֎ chaao-naa - ชาวนา, prâi - ไพร่ în thai;
֎ chłop în poloneză (vezi hłop);
֎ chorikós - χωρικός în greacă;
֎ contadin în valenciană și în venetă, contadino în italiană (din contado, „zonă adninistrativă, județ”, + -in sau -ino), cuntade în istriotă;
֎ countryman în engleză (din country. „țară”, man, „bărbat, „om”);
֎ crē - ϭⲣⲏ în coptică;
֎ čoc în dalmată;
֎ dahqān - دَہْقَان în urdu, daýhan în turcmenă, dehqān - دهقان în paștună, dëhqan - دېھقان în uigură, dehqân - دهقان în persană, dehqon - деҳқон în tadjică, dehqon în uzbecă, dïqan - диқан în cazahă, dıykan - дыйкан în kârgâză, dɛxkánin - дехка́нин în rusă în Asia Centrală, (toate din persană);
֎ ekinci, akıncı în turcă, əkinçi în azeră; akincî în kurdă de nord;
֎ falahi în swahili, fallāḥ - فَلَّاح în arabă;
֎ feilan în volapük;
֎ fshatar în albaneză;
֎ gadzsio, bájárdo, gádzso, proszton în țigănească (luate de pe la toți, de pe unde conviețuiesc);
֎ gazdálkodó, földműves în maghiară;
֎ geberē - ገበሬ în amharică;
֎ glexi - გლეხი în gruzină;
֎ govi - ගොවි în singaleză;
֎ gundî, cotkar, cotyar în kurdă;
֎ gyułacʿi - գյուղացի în armeană;
֎ hłop în poloneză (din proto-slavicul * xolpъ);
֎ igençe - игенче în tătară;
֎ ikkar - אכר în ebraică;
֎ kaimahi whenua în maori;
֎ kamparano, kampulo în esperanto;
֎ kasān - کسان în paștună, kisān - کسان în urdu, kisān - किसान în hindusă;
֎ kassaka - П în pali;
֎ katundar în albaneză;
֎ kaʔseʔkɑɑ - កសិករ în kmeră;
֎ kəndli în azeră;
֎ Kleinbauer în germană (din klein, „mic”, + Bauer, țăran”);
֎ kmet - кме̏т în sârbo-croată, kmet în slovenă (din proto-slavicul *kъmetь, din latinescul comes, „tovarăș, însoțitor, argat etc.”);
֎ kosakunin - 小作人 (こさくにん), nōmin - 農民 (のうみん), nōfu - 農夫 (のうふ), kobyakushō - 小百姓 (こびゃくしょう), hyakushō - 百姓 (ひゃくしょう) în japoneză;
֎ kouer în bretonă;
֎ köylü în turcă (din köy, „sat”, + -lü, din vechiul turcic kon-, „a se stabili”, din proto-turcicele *kon, *ko-; am mai scris de Băicoi al nostru, „satul beiului”);
֎ kresen - кресен în hakasă, krest’yan - крестьян în tătară, krestʹyan - крестьян în altaică de sud, krestʹjanin - крестьянин în rusă (din vechile slavice de răsărit krĭstĭjaninŭ - крьстьꙗнинъ, „creștin; om, persoană; sătean care plătește impozit”, krĭstĭjanŭ - крьстьꙗнъ, „creștin; țăran, ținut; sătean plătitor de taxe”, din latinescul christiānus, „creștin”; pentru trecerea semantică la „țăran”, comparați cu englezescul cretin, tot din latinescul christiānus, moștenit prin franceză);
֎ labrego în galiciană;
֎ landarbeider, landbouwer, landman în neerlandeză (de la land, „teren”, + ....), Landwirt în germană (din Land, „teren”, + Wirt,(„gazdă; îngrijitor”; n principal o formare inversă din Landwirtschaft, „agricultură”);
Cuvântul țăran în diferite limbi
֎ lsāo nā - ຊາວນາ, ka si kǭn - ກະສິກອນ, khon bān nǭk - ຄົນບ້ານນອກ în laoțiană;
֎ mag-uuma în cebuano;
֎ maluka în kapampangan, mkulima în swahili;
֎ mužik - мужик (istoric) în rusă [din muž - муж, „bărbat (însurat), soț”, + -ik - -ик, sufix];
֎ nông dân – 農民 în vietnameză;
֎ nongbu - 농부 (農夫), nongmin- 농민 (農民) în coreană;
֎ nóngmín - 農民, 农民, nóngfū - 農夫, 农夫 în chineză, nóngmín – 農民／农民, nóngfū - 農夫／农夫 în chineză mandarină;
֎ nungzminz în zhuang;
֎ paesano în italiană (din paese), paisano în napolitană și în spaniolă, paisanu în corsicană, paysan în franceză (din vechiul francez païsan, la o analiză de suprafață din pays, „țară”, + -an), peasant în engleză (din englezescul medieval târziu paissaunt, din anglo-normandul paisant, din medievalul francez païsant, din vechiul franțuzesc païsan, „om de la țară, țăran”, din païs, „țară”, din latinescul târziu pāgēnsis, „locuitor al unui district”, din latinescul pāgus, „district”, + vechiul franțuzesc -enc, „membru al”, din franțuzeștile -inc, -ing);
֎ paraszt în maghiară (Imre Nemeth îmi scrie - „egy szláv *proszt szóból, vö. szlovák prostý”, adică „cuvânt slav *proszt, vezi slovacul prostý”; noi mai completăm și cu sârbo-croarul prost, „simplu”, rusescul prostój - просто́й, „simplu”, polonezul prosty, „simplu”, toate din proto-slavicul *prostъ, „simplu”, din proto-indo-europeanul *pro-sth₂o-; de pe acolo vine și prost al nostru);
֎ petani în indoneziană și în malai;
֎ pienviljelijä în finlandeză (din pien-, „mic”, + viljelijä, „fermierr”);
֎ poyer - פּויער în idiș;
֎ rolník în cehă și în poloneză, roľník în slovacă (din role + -ník; role din germanicul Rolle, din vechiul franțuzesc rolle, rol, „rolă de pergament, inventar”, din latineștile rotula, rotulus, „roată mică, rotiță”, diminutiv al lui rota, „roată”);
֎ rūsticus în latină;
֎ sāo nā - ຊາວນາ, ka si kǭn - ກະສິກອນ , khon bān nǭk - ຄົນບ້ານນອກ în laoțiană;
֎ sedlák în cehă, sedliak în slovacă;
֎ selanec - селанец în macedoneană, seljak - сељак în sârbă și în sârbo-croată, seljanin - селянин în rusă și în bulgară, seljanyn - селянин în ucraineană, seljúk - селю́к în ucraineană, sjaljúk - сялю́к în bielorusă, sjeljanin - селянін în bielorusă (toate din selo - село, „sat”, din proto-slavicul *selo, „sat”);
֎ şarwa - шаруа în cazahă;
֎ talonpoika în finlandeză (din talon, „casă”, + poika, „băiat, fiu”), talopoikõ în votică, talupoeg în estonă (din talu + poeg);
֎ tantsaha în malgașă;
֎ taraaçın - тараачын în tuvenă, tariačin - тариачин în mongolă, tarjaašan - таряашан în buriată;
֎ taşralı în turcă;
֎ taungsulaisa.ma: - တောင်သူလယ်သမား în birmaneză;
֎ torppari în finlandeză (gin torppa, „fermă mică”, + -ari sau direct din suedezul torpare, acesta din torp, „fermă mică”, + -are);
֎ tuathanach în galică scoțiană și în irlandeză;
֎ țăran în română;
֎ valstietis în lituaniană;
֎ villager în engleză (din village, „sat, comună”, + -er, din medievalul englez village, din vechiul francez village, din latinescul villāticus, „de la sat”, în final din latinescul villa, „casă la țară; vilă, moșie, fermă” + -aticus (de unde a rămas și englezescul villa, „casă mai arătoasă”, românescul vilă etc.);
֎ włościanin în poloneză (din włość, „stare, avere”, + -anin);
֎ zemledelec - земледелец în rusă (din zemljá - земля, „pământ”, + -delec, -делец, de la дело, „ocupație);
֎ zemnieks în letonă (din proto-balto-slavicul * źemē, comparați cu zem, în cele din urmă din proto-indo-europeanul * dʰéǵʰōm; comparați cu lituanianul žẽmė, polonezul ziemia, rusescul zemljá - земля́, persanul zamin - زمین latinescul humus, grecescul antic khthṓn – χθών);
Zemledelec - земледелец
֎ zhing pa - ཞིང་པ în tibetană.
Țăranul în expresii
Moto: „Țăranul este omul absolut.” (Petre Țuțea, muscelean)
Las la o parte faptul că colegul Stoian, în clasa a VIII-a la liceul Dinicu Golescu, cu casa în Câmpulung Muscel, pe lângă liceul pedagogic, îmi zicea la început „băi, țărane!”, dar după două săptămâni porecla s-a schimbat în „băi, matematică!” Viața a evoluat, în clasa a IX-a m-am mutat prin concurs la liceul militar din Câmpulung Moldovenersc. Nace, bucureștean albanez, numit șef de clasă că era cel mai înalt, m-a apelat cu „băi, agricultură”, După două săptămâni a încetat și îmi cerea consultații la matematică. După primul an a rămas repetent... S-a ușchit! Ba l-au ușchit!
Țăranului i se spune și sătean, că era omul de bază al satului familiar era numit opincar, deoarece purta opinci, chiar și rumân sau român, că era la început doar iobag, ba și mojic, împrumutat din rusă, poporan, regional, prin Banat, paur (din germanicul dialectal Pauer, derivat din Bauer). Avem și pictor-țăran, scriitor-țăran, cântăreț-țăran și ce mai doriți. „Noi țăranii de la țară” e chiar și o melodie după care se execută un dans cu acelaș titlu. Iei i se mai zice bluză țărănească.
Port țărănesc
Englezii au peasant, a cărui etimologie am explicat-o, dar și sinonimele churl, rustic, villager. Nu se lasă nici ei mai prejos și ziceau peasant, „țăran”, în bășcălie unui străin – hun, negru (uncouth), unuia brutal (crude) sau unei persoane prost crescute (ill-bred person).
Au apărut rapid peasant blouse (bluză țărănească), peasantless (fără ţărani), peasantly (din peasant + -ly, ţărănesc), peasant shirt (cămașă țărănească), peasant top (bluză țăranească), peasantwear (îmbrăcăminte ţărănească, port țărănesc).
Francezii au cuvântul paysan, „țăran”. Au apărut imediat mœurs paysannes (moravuri țărănești), la vie paysanne (viață țărănească), une danse paysanne (dans țărănesc), pasan soupe faite de légumes divers (supă făcută din diverse legume, adică ciorbă țărănească), qui n'est pas de manières urbaines (care n-are maniere urbane), (il a) l’air paysan (are aer de țăran), à la façon paysanne (cu moacă de țăran), paysan de lard fumé (slănină afumată ţărănească).
Paysan de lard fumé (slănină afumată ţărănească)
Nemții au cuvântul Bauer, „țăran”, cu sinonimele Farmer, Landwirt, Landmann, Flegel, Stoffel, Stoffelbauer, Töffel etc. Bauer are multe semnificații, cineva care practică agricultura sau creșterea animalelor (jemand, der Ackerbau oder Viehhaltung betreibt), în societățile împărție în clase, membrii clasei de fermieri (in Ständegesellschaften Angehöriger des Bauernstandes), ca jargon, o persoană cu proaste maniere (Schimpfwort: Mensch mit schlechten Manieren), pionul la șah, cea mai slabă dintre piesele de șah (Schach: schwächste der Schachfiguren) și, în sfârșit, regional, chiar și valetul în diferite jocuri de cărți (regional, der Bube oder Unter in verschiedenen Kartenspielen).
Zwei Bauern (doi țărani), Bauer (pion), Bauer (valet)
Au apărut și expresii sau cuvinte compuse, precum Ackerbauer (agricultor), Almbauer (țăran de la munte), Altbauer (țăran bătrân), Bergbauer (țăran de la munte, mocan), Biobauer (țăran „ecologic”), Freibauer (țăran independent), Gemüsebauer (legumicultor), Genossenschaftsbauer (țăran cooperatist, condamnat de noi), Großbauer (mare fermier), Kleinbauer (mic fermier), Kuhbauer (țăran zootehnist, cu fermă de vaci), Milchbauer (fermier de lactate), Mittelbauer (fermier mijlociu), Obstbauer (pomicultor), Ökobauer (fermier ecologic), Waldbauer (fermier silvicultor), Weinbauer (vinificator, viticultor), Eifelbauer (fermier cu depozite), Damenbauer (la șah, pionul din fața reginei), Königsbauer (pionul din fața regelui), Läuferbauer (pionul din fața nebunului), Karobauer (valet de caro), Pikbauer (valet de pică) etc.
Rușii au krestjanin – крестьянин, dar și arhaicele mužik – мужик și mužlan – мужлан, plus zemledelec - земледелец, skotovod – скотовод. Cu expresiile îi lăsăm în pace, că mujicii sunt cam ocupați cu operațiunea specială din Ucraina! Reținem doar pe cele cu mujici: мужик сказал — мужик сделал (mujicul a spus – mujicul a făcut), până nu tună, omul nu-și face cruce (пока гром не грянет, мужик не перекрестится), un mujic fără femeie este mai mult decât un copil mic orfan (мужик без бабы — пуще малых деток сирота), echivalent cu definiția peiorativă a căsătoriei (un bărbat crescut de soție în lipsa părinților săi).
Continuare la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-taran-1
Articolul în format pdf la: Jocuri de cuvinte - țăran.pdf
Constantin NIŢU
1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;
2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuc
http://webdidacticanova.blogspot.ro/
https://cronopedia.ning.com/members/NituConstantin
-->
Comentarii
Completări excelente! Mulțumesc!
Cadou:
TARANI IN PORT POPULAR ROMANESC , CARTE POSTALA ILUSTRATA , 1927
SALUTARI DIN ROMANIA - TARANI TRECAND RAUL CU CARUL CU BOI - CARTE POSTALA ILUSTRATA , POLICROMA, CIRCULATA , CLASICA , DATATA 1904
Carte postala necirculata , Tarani la targ , inceput de sec. 20
CARTE POSTALA - TARANI DIN SATUL MOISENI (REG. MARAMURES)
!!!!!!!!!!!
Tablou Familie Tarani Cupru