Jocuri de cuvinte - tanc
Geografie lingvistică
Tancul rusesc T-14 Armata
Moto: „Pe stejari – esenţă dură,/ Nu-i dobori c-o lovitură;/ Dar, în mâini cu arme grele,/ Şi cei slabi îi fac surcele.” (Micime, de Marian Popescu, din Pledoarie pentru epigramă, 2007)
T-14 Armata (Т-14 «Армата») este un tanc principal de luptă rusesc de ultimă generație, bazat pe platforma universală de luptă „Armata”. Armata rusă plănuise inițial să achiziționeze 2.300 de T-14 între 2015 și 2020.
Producția și deficitele fiscale au întârziat producția până la anularea aparentă a seriei principale de producție. Dar având intențiile cu „poligonul” Ucraina, era de așteptat să înceapă producția în serie în 2022. Un lot de testare de 100 de modele urma să fie livrat și predat Diviziei a 2-a Mecanizate de Gardă Taman. Livrarea a început în 2022.
T-14 este echipat cu blindaj dinamic de generația a patra (multistrat combinat), capabil să reziste grenadelor antitanc de la lansatoarele portabile cu o probabilitate de peste 95%. Să detaliem puțin.
T-14 Armata
Să enumerăm câteva caracteristici. Motorul A-85-3A are transmisie automată și putere variabilă de la 1350 la 1800 CP, asigurând deplasarea la viteze de până la 90 km/h. Volumul de combustibil al rezervorului este de 2100 de litri, proiectat pentru o autonomie de până la 500 km pe autostradă.
Suspensia activă asigură o reducere radicală a balansării tancului în mișcare, ceea ce crește precizia tragerii în mișcare și viteza de mișcare pe teren accidentat.
Sistemul electronic de comandă controlează motorul, transmisia și dispozitivele de suspensie activă, luând automat decizii privind întreținerea tancului și dând comenzi vocale echipajului.
T-14 folosește elemente comune ale blindajului pasiv pentru platforma Armata: blindaj frontal compozit, impenetrabil pentru proiectilele moderne de până la 150 mm calibru și rachetele până la calibru 120 mm.
Compartimentul echipajului, compartimentul pentru muniție și compartimentul pentru combustibil sunt izolate unul de celălalt prin pereți blindați. Rezervoarele suplimentare de combustibil sunt protejate contra incendiu printr-o umplere cu celule deschise și sunt protejate și de blindaj și ecran anti-cumulator.
Se presupune că blindajul turelei constă din blindajul principal și carcasa anti-fragmentare, dispozitivele de pe turelă sunt situate între straturile de blindaj. Blindajul protejează instrumentele tancului de schije și deteriorări ale gloanțelor și celor mai avansate rachete trimise de ATGM-uri ghidate de radar în diferite benzi de frecvență. Carcasa turelei, care îndeplinește funcția de „cușcă Faraday”, este unul dintre mijloacele de asigurare a rezistenței declarate a dispozitivelor la un impuls electromagnetic.
Sursele confirmă că în partea din spate a turelei lui T-14 există o încărcătură de rezervă de muniție pentru o mitralieră. Se precizează că reîncărcarea mitralierei este complet automată (echipajul nu iese din tanc).
T-14 are o nouă versiune de blindaj dinamic, inclusiv cu control electronic cu detonarea la distanță a proiectilelor care se apropie, chiar înainte de contactul cu blindajul, folosind senzori de curent de inducție din câmpul magnetic al muniției care se apropie.
T-14 are un complex de protecție activă „Afganit”. Locul camerelor și radarelor KAZ Afganit pe T-14 constă în integrarea unui sistem de control al incendiului pentru a deschide focul de retur în cazul unui atac asupra vehiculelor blindate protejate. În astfel de situații, Afganit controlează rotația turelei către muniția care sosește, astfel încât să fie atacată partea cea mai blindată și cea mai puțin vulnerabilă a acestuia, iar tancul însuși are posibilitatea de a lansa o lovitură de răspuns rapid fulgerător conform prevederilor „calcul ATGM”.
Radarul radio-optic de sondaj Afganit constă din patru panouri ale unui radar cu puls-Doppler și goniometre circulare cu ultraviolete ale muniției ATGM integrate cu acesta. Datorită integrării cu mijloace de găsire a direcției cu ultraviolete, Afganit are o rezistență crescută la războiul electronic.
Complexul este sigur pentru infanteriștii care se deplasează sub acoperirea blindajului tancului în spatele sau direct pe blindaj, deoarece se concentrează pe dezactivarea rachetelor trase de inamic spre tanc folosind ecrane de fum-metal și război electronic. Pentru a spori eficacitatea perdelelor de camuflaj, T-14 este echipat cu mijloace de ascundere - izolare termică a carenei și vizibilitate redusă în domeniul radio.
Complexul radar al lui T-14 este folosit pentru recunoașterea tuturor tipurilor de ținte, de la vehicule blindate inamice până la recunoașterea proiectilelor și rachetelor în zbor inamice ce se îndreaptă spre tanc. Radarul în sine face parte din sistemul de apărare activă Afganit, deși poate fi folosit în operațiuni ofensive.
Radarul de supraveghere al lui T-14 poate urmări simultan 40 de ținte dinamice la sol și 25 de ținte aerodinamice aeropurtate la o distanță de până la 100 km.
Pe lângă cele patru panouri radar de supraveghere de pe T-14, există și două radare cu răspuns ultra-rapid pentru distanță scurtă. Aceste radare sunt necesare pentru a declanșa elementele distructive împotriva proiectilelor, precum și pentru a masca atunci când radarul principal de supraveghere T-14 este oprit. Un radar de supraveghere din 4 panouri controlează setarea perdelelor multispectrale și îndeplinește și funcțiile de recunoaștere a țintelor.
T-14 are și un complex în infraroșu de detectare a țintei. Pe turela cu suport de mitralieră există o vedere panoramică cu rotație independentă față de axa mitralierei cu 180° cu un sistem infraroșu de înaltă sensibilitate și de înaltă precizie cu răcire criogenică. Camera cu infraroșu este asociată cu o cameră în spectrul luminii vizibile și un telemetru laser. Împreună cu suportul pentru mitralieră, vizorul panoramic se poate roti la 360°. Modul de rotație independent al vederii și mitralierei a fost demonstrat public pentru prima dată în timpul testelor din 2 aprilie 2016.
În mod tradițional, vederile panoramice sunt folosite de comandantul tancului pentru a localiza poziția țintei. În cazul unui „tanc centrat pe rețea” precum T-14, vizorul panoramic, similar cu cel utilizat pe experimentalul american KShM XM1209, este integrat cu radarul tancului, iar mecanica robotică rotește rapid vizorul panoramic pentru a examina țintele detectate de radarul tancului sau de camerele cu infraroșu. Se precizează astfel poziția țintelor, se compensează rezoluția scăzută a radarului și posibila pierdere a contactului cu ținta radar din cauza utilizării mascării războiului electronic.
Comandantul tancului primește pe un monitor (display) o hartă a situației tactice, pe care sunt suprapuse țintele, și dă comenzi trăgătorului care să examineze țintele și să tragă asupra lor. Coordonatele determinate ale țintelor terestre și aeriene sunt transmise și de la T-14 către vehiculul de comandă ESU TZ, care va selecta mijloacele de distrugere.
Vizorul cu infraroșu al tancului este proiectat pentru țintirea precisă a tunului către țintă și este utilizat ca parte a sistemului de control al focului, precum și pentru examinarea țintei primite de la comandantul tancului de către trăgător. Tunarul, folosind ecranul tactil, poate specifica poziția țintei doar apăsând cu degetul pe imagine, ceea ce este necesar pentru comanda ochirii pe ținte camuflate cu grijă atunci când computerul are nevoie de asistență umană. Dispozitivul este închis automat de obloane blindate, așa că nu participă la căutarea automată continuă a țintelor.
Singurele periscoape optice non-electronice de pe T-14 sunt disponibile mecanicului-conductor și comandantului tancului pentru vizualizare în scopuri de conducere. Pentru a conduce noaptea, mecanicul-conductor folosește un dispozitiv de vedere pe timp de noapte, precum și farurile cu LED-uri ale tancului, care le permit să comute la modul de iluminare a drumului cu infraroșu pentru a nu demasca tancul. Un sistem de vizualizare cu infraroșu exista la noi în instalațiile de lansare ROT, la Tecuci și Ineu, chiar în 1962.
Tancul are un complex de detecție circulară a țintelor în domeniile IR și UV. T-14 este echipat cu șase camere de înaltă rezoluție pe turela tancului, ceea ce permite echipajului să observe situația din jurul tancului la 360 de grade, fără a se roti. Camerele au alimentare autonomă și un sistem de hidro-curățare optică de praf și murdărie. Aceste camere universale sunt conectate la sistemul de protecție activă Afganit, permițându-i să: se lucreze cu radarul oprit; să se evite erorile de operare; să se lucreze în condiții EW (electronic war - război electronic); să se determine iradierea tancului cu un laser etc.
Referindu-se la informații secrete din complexul militar-industrial rus, s-ar fi anunțat posibila dezvoltare a proiectilelor nucleare tactice pentru tunul de 152 mm. Experții au bârfit că un proiectil cu un focos nuclear „mai puțin de o kilotonă” ar fi în curs de dezvoltare pentru tunul de 152 mm. Pentru tunurile autopropulsate de 152 mm „Hyacinth-S”, despre care am scris („Jocuri de cuvinte - tun”), a fost deja dezvoltată o întreagă familie de proiectile nucleare similare (0,5 TNT), lovitura putând duce la distrugerea echipamentelor și structurilor într-o zonă circulară cu un diametru de aproximativ 200-400 de metri, iar o doză letală instantanee de radiații într-o zonă circulară de 700 metri în diametru.
Un astfel de proiectil poate fi folosit „în siguranță” pentru trupele proprii de la 6 km distanță față de tanc. Totuși utilizarea proiectilelor nucleare este îndoielnică din cauza probabilității mari de „răspuns prietenesc” și, cel mai important, a probabilității mari de escaladare nucleară a conflictului.
Tunul poate fi și lansator de rachete, ca și la tancurile precedente. T-14 poate lansa rachete prin țeava tunului folosind ultima versiune a sistemului de rachete ghidate Reflex-M (confirmată de raportul experților din jurnalul Oficiului de cercetare externă al armatei SUA „Operation Environment Watch”).
Dar tunul de calibru 152 mm este compatibil cu ATGM (lansatorul de rtachete antitanc dirijate) Kornet și permite utilizarea rachetelor sale, care au o rază de acțiune dublă (10 km față de 5 km la ATGM) și o penetrare a blindajului (1400 mm față de 850 mm la rachetele de calibru 125 mm a ATGM Reflex-M).
Gama Kornet include și racheta de apărare antiaeriană 9M133FM-3, care depășește semnificativ capacitățile rachetei antiaeriene Invar-M pentru Reflex-M, care, deși poate lovi un elicopter care zboară, raza de acțiune a 9M133FM-3 este de două ori mai mare (10 km) și, cel mai important, această rachetă este special concepută pentru a lovi ținte aeriene la o altitudine de până la 9 km și aeronavele la viteze mai mari, la 900 km/h. Mulți experți autohtoni susțin calibrul 152 mm tocmai datorită capacității de a lansa rachete antiaeriene și de a îndeplini funcții de apărare aeriană.
Tancul are și mitralieră Kord, telecomandată de comandant sau de un trăgător. Mitraliera antiaeriană Kord este montată în propria sa turelă robotică, integrată cu radarul AFAR al tancului, camerele termice, și este capabilă să lovească chiar și ținte de mare viteză la o distanță de până la 1500 de metri. Prin urmare, pe lângă funcția de apărare aeriană, radarul AFAR este integrat în complexul de protecție activă al tancului.
T-14 are și instrumente ascunse, de exemplu un sistem de amestec al gazelor eșapate cu aerul rece, simularea găurilor de evacuare pentru a dezorienta lansatoarele ATGM cu căutător IR (infraroșu), cum ar fi Javelin. Sistemele de observare în domeniile infraroșu, radio și magnetic sunt ascunse în blindaj.
Până și vopseaua lui T-14 e specială. Ea reduce încălzirea tancului la soare și are proprietăți de absorbție radio. Există un sistem de distorsiune a câmpului magnetic al tancului.
Am aflat prin surse proprii și o comparație cu alte tancuri. Agenția de analiză generală FMSO din cadrul departamentului de apărare al SUA notează în raportul său că, față de tancurile NATO, T-14 este tancul de ultimă generație în raport cu cele existente. După cum remarcă analistul FMSO Charles Bartlez în acest raport, T-14 are o serie de avantaje față de tancurile NATO existente: radar cu rază lungă de acțiune, suspensie activă, care crește viteza și precizia tancului, blindajul frontal care este impenetrabil de rachetele și proiectilele moderne existente, precum și un sistem de apărare activ, capabil să intercepteze chiar și proiectile sau obuze.
În acest moment, doar două tancuri din lume sunt furnizate cu un sistem de apărare activ standard echipat cu un radar AFAR cu funcția de a calcula automat poziția unei rachete sau proiectil tras asupra tancului, T-14 și tancul israelian Merkava.
Dar blindajul frontal al lui Merkava este mai slab decât cel al lui T-14, în plus, motorul situat în fața tancului, deși crește oarecum protecția echipajului, dar fiindcă blindajul frontal este mai slab, tancul poate fi imobilizat, iar mecanicul-conductor se află în față lateral față de motor. Protecția activă atât a tancurilor Merkava, cât și a celor promițătoare ale NATO nu este capabilă să reflecte proiectilele.
Potrivit ofițerilor din statul major britanic, tancul englez Challenger-2 nu poate penetra apărarea lui T-14 cu tunul său și, prin urmare, tunul ar trebui să fie înlocuit. Ulterior, serviciile secrete britanice au publicat un raport detaliat, oferind o evaluare a T-14: „Fără nicio figură de stil, Armata este cel mai revoluționar pas în construcția tancurilor.”
Ca argumente, se enumeră compartimentul blindat al echipajului, protecția activă, precum și capacitatea de creștere a puterii tancului datorită flexibilității platformei Armata. Ofițerii britanici subliniază că apărarea activă a sistemului Afgan este capabilă să „niveleze” în mare măsură eficiența infanteriei NATO înarmată cu rachete antitanc (Javelin).
Raportul opinează și că industria britanică de tancuri s-ar putea să fi ajuns într-o fundătură cu Scout SV ușor și mobil, a cărui capacitate de supraviețuire la o coliziune cu tancul T-14 este îndoielnică și, prin urmare, se exprimă îndoieli cu privire la necesitatea de a continua acest proiect.
Challenger 2 mai puternic înarmat are o șansă mai mare, dar un raport de informații din Marea Britanie indică faptul că tancul ar putea fi depășit într-un duel cu T-14 Armata și un program de prelungire a duratei de viață până în 2035 fără a crea unul nou este, de asemenea, un tanc discutabil.
Ziarul german Die Welt a publicat informații din concluziile ministerului german al apărării cu privire la necesitatea înlocuirii urgente a tancului Leopard-2 după apariția lui T-14 Armata, care a dus la îngrijorare în crearea unui tanc comun franco-german. Presa relatează că principalul motiv al temerilor armatei germane coincide cu cel britanic, și anume incapacitatea lui Leopard-2 de a penetra protecția lui T-14.
Constructorii de tancuri chinezi susțin că VT-4 al lor este superior lui T-14 Armata, dar guvernul R. P. Chineze și-a arătat interesul pentru achiziționarea lui T-14. Îștia copiază tot, am văzut cu ochii mei!
Potrivit presei poloneze, T-14 depășește toate tancurile din lume în ceea ce privește puterea de luptă. La compararea lui T-14 cu Abrams, unii „observă” că T-14 are multe caracteristici avansate care nu se găsesc în niciun alt tanc din lume, așa că unii îl pun pe primul loc. Cu toate acestea, un amic american expert, D.W., consideră că după finalizarea actualizărilor (upgrade-urilor), Abrams va putea fi mai puternic decât T-14. Expertul consideră că criteriul cheie nu constă nici măcar în mijloacele de protecție sau de atac ale lui T-14 și Abrams, ci încapacitatea tancului de a-și vedea adversarul mai devreme, adică tehnologiile radar și stealth, deoarece cel care poate „să vadă primul adversarul”, potrivit expertului, va câștiga lupta. Se remarcă faptul că o turelă „nelocuită” oferă o supraviețuire mai mare a echipajului, dar acest lucru are și unele dezavantaje - echipajul trebuie să se bazeze în totalitate pe senzori pentru cunoașterea situației și ghidare, aceasta putând fi o problemă dacă senzorii sau electronica are erori.
Continuare la: https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-tanc-5
Întregul articol este la adresa: Jocuri de cuvinte - tanc.pdf
-->
Comentarii
Mulțumesc, maestre!