Justiţie dreaptă
La justiţia divină,
Cum le face şi desface,
Şi dreptatea o împarte.
Dar nu am înţeles defel,
Cum deciziile nu-s la fel,
De ce-n primă instanţă
Hotărârea e o zdreanţă,
Iar decizia din Apel,
E taman într-un alt fel!?
Eu atunci pun întrebarea,
Cum de-apare înturnarea?
Şi gândind în logică dreaptă,
Cred că-n saltul de pe treaptă,
Hotările ce s-au dat,
Compromit un magistrat:
Fie cel de la Recurs,
Fie cel de mai de sus,
Fie cel de la Apel,
Fie cel mai mititel!
Ş-atunci astă inconsecvenţă,
Seamănă a delicvenţă
Ori a incompentenţă!
Ori aceste mari cutume,
Va trebui atunci, pe bune,
Cineva să şi le asume!
Şi atunci din astă pasă,
Cineva să plece acasă,
Ori pentru delicvenţă,
Ori pentru incompetenţă!
Gabriel Todică - 04.04.2015
Foto: „Dream of Gilgamesh”, tablou de Elena Moskaleva (Rusia)
Comentarii
Intr-al meu micut pamflet,
Nu la Domnul ma indrept!
Judecata ce-o bat in cui,
E cea data dracului!
stai strâmb dar judecă drept!
Judecători sunt mulți pe-acest pământ
şi-s păcăliți de umbra din cuvânt
Justiția divină e una doar!
Să nu te îndoiești că-i dreaptă, așadar!
Un om poate greși ... este firesc
dar Domnul ... NU! Eu cred nu mă-ndoiesc!
Eu raspunsul ce il voi,
E de ce doi judecatori,
Nu pot sa tina dreapta,
Justitia cea "inteleapta"?
De ce in etape succesive
Sunt decizii opozive?
Ca si cartea ce-o citati,
E pentru ambii magistrati!
05.04.2015
la Justiția Divină
n-o să-ți pară că e dreaptă
decizia-i înțeleaptă
căci vezi doar ce e-n lumină
bine, nu ai nicio vină
ne fiindu-ți la vedere
într-un con de umbră piere.
Umbrele-s înșelătoare
de-ntrebări sunt născătoare
Îți arată doar în parte
adevărul... însă-n carte
unde tot este însemnat
EL e-ntreg, nu porționat!
Diavolul nu poate-ascunde
a luminii albe unde!
Poate doar umbre s-aşeze
unda să-i contorsioneze.
Sufletul să-ți păcălească
să-l facă să se-ndoiască,
hotărârea că nu-i bună
c-ar avea nu-ş' ce lacună
dar Justiția Divină-i
Domnul și-i doar LUMINĂ!
Ochiul nostru nu e-n stare
s-o vadă, că-i orbitoare.
Deci spun omule de rând
nu te-ndoi nici în gând!