spre seară îmi pusesem în minte să mor
( peste drum părintele Teodosie cânta un
Tedeum la orgă )
dar nu aveam pe aproape nicio aripă să zbor
din trupul acesta în care stăteam răstignit
ca-ntr-o morgă
poştaşu-mi băgase pe sub uşă un morman
de facturi şi scrisori
( probabil greşise adresa căci eu îmi plătisem
taxa pe aer cu bani gheaţă )
cum dracu’ să nu-ţi vină să mori
şi să nu-ţi bagi picioarele în scârba aceasta de viaţă
dar când să-mi pui laţul la gât şi să mă-ndrept
către cer
unde bătânul Einstein moţăia într-un nimb de lumină
apăru din senin în pas de bourree (cum ar zice
madame Tussauds!)
cine alta decât… frumoasa mea balerină
-->
Comentarii