La masa de piatră

Ne întoarcem în miezul iubirii
şi aşezăm bucuria-n cuvinte
la masa de piatră să medităm în tăcere,
la rotunda formă a universului
până pătrunde adânc în lucruri,
de seminţele germinează dezbrăcate
în pământ sub stele cu amfore în braţe.
Mâinile mele îţi împlinesc sânii-n mugur
ovale gurile poftesc sărutu’-n fiecare zi
de-n odăile inimii înfloresc dorinţele
şi visele îmblânzite capătă trup de pasăre
într-un zbor peste păduri la crepuscul
unde se nasc ezitări în aşteptare.
Ochii tăi văd cum se apropie întunericul
şi se tulbură rătăciţi în depresiuni
prin care nu trece nimeni, doar vântul
îţi lasă o boare aromată pe faţă,
de parcă de pe drumuri dezbrăcată iubirea,
soseşte-n casă odată cu noaptea
şi adoarme-n descântec lumina.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->