Perechi de ochi văd cerul,
plin de componentele care îşi joacă
rolurile pe diafilmul spaţiului
şi traduse de timp,
fără să distingă
cele două linii trasate,
ca plan al vieţii.
Una este orizontala
pe care ne naştem,
alunecăm la vale până cuprindem
cu mâinile şi cu picioarele cealaltă linie
verticala,
ne agăţăm de ea, ne cocoţăm
pe altitudinea ei, cât de mult putem
până obosim şi reîntâlnim orizontala,
întorcându-ne înapoi.
Amândouă liniile sunt veşnic trasate,
neşterse de timp sau calamităţi astrale,
în timp ce transferul nostru
de pe o linie pe cealaltă
lasă urme şi murmure în ecou
pentru posteritate.
Mihaela Moşneanu
Comentarii
Amândouă liniile sunt veşnic trasate,
"neşterse de timp sau calamităţi astrale,
în timp ce transferul nostru
de pe o linie pe cealaltă
lasă urme şi murmure în ecou
pentru posteritate." deosebit de interesant! viata ca o metafora trasata de linii verticale si orizontale!
Remarcabil text.
Felicitări!
Cu bucuria trecerii,
Aurora
Mersi!
Like!