În sâmbure de sare, sub zidul ce mă strânge,
un ger căzut devreme să-ngâne universul,
sub aburii tămâiei îmi plămădește zarea
s-ajung Altar al nopții, în eclipsă de soare.
E-atât de frig în tine de mi-a crăpat sărutul
și-atât de dulce-i vraja subtire a iu
Încă se mai scutură văzduhul
de propriul său duh...
de-nceputul lăudat cândva,
de ispăşirea asiduă.
S-a-ntors vraja mumă
cu-a norilor dor,
mută de trudă
şi alte nopţi reci
curg din ulciorul timpului.
Trestia urâtului se confundă
c-o lacrimă de magic
Îmi destramă pasul în file de timp
şi toarnă-mă Doamne, în idei
veşnice sau scurte de moment,
stinge-mă-n Cristalul Ochilor Tăi.
În altarul Şarpelui De Verde,
să ajung fără de socoteală,
adormită-n tainele cărate
într- un gând ucis de îndoială.
Iar apoi, de
Şi,…te iubesc, îi zic. Dar el… nimic.
Avea gura-ncleştată.
Doi ochi îchişi stătuţi ca dig
la marea-ntunecată.
Spre el s-alerg, vămi mă opreau,
în mână având un colac.
Preasfinte clipe prohodeau;
trei popi de popi şi unul Drac.
Şi,… nici nu ştiu ce timp era;
M-am hotărât să fiu mireasă, azi...
Dar o mireasă văduvă de sine
Şi cu mirosul dulce-al falnicilor brazi,
Îmbălsămat-am sânii de ruşine.
M-am hotărât să fiu mireasa. Cui?
Când sufletu-mi în negru e'mbrăcat?
Şi-am devenit mireasa nimănui,
În ziua-n c
.
În vreme de nuntire, la pieptul tău plăpândă,
lumină fară lume întoarsă-n neiubire.
Mă laşi o stare vidă zidită-n viscolire,
ca nisipoasa ceaţă, când timpul tău inundă.
Întoarsă-n firul galben a prăvălirii zestre…
sudoare sacră-n iarba visărilor ce
Floare albă de cais
Am tot stat şi mi-am tot zis
Că-n lacrimi imi voi ascunde
Verdele cu pleoape ude.
Când întoarsă fie roata
Dinspre înălţimi şi tata
S-o întoarce lângă mine,
C-o speranţă de mai bine.
Ca din os fluier ascuns
Dor şi jale m-a pătruns:
Te blestem, când la uşă o vrajă
însetată vine să-ţi soarbă din lacrimi,
să nu poţi să te mişti să-i stai strajă,
întristat, să te-afunzi între patimi.
Să mai vrei înc-o droaie de-amiezi,
să le scurmi printre bolţile albe
şi-un târziu să-ţi aducă zăpezi
din
Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…Văzduhul pare mereu mai nemărginit, Acum pe Cer stelele toate au adormit, Prin zăpadă este acum liniștea tăcerii, Vin pe stradă mereu fulgii mari ai iernii. Urlă vântul aprig deseori în depărtare,Gradina mea nu mai are nici o culoare, Peste tot…
Citeste mai mult…
-->
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!