Luceafăr etern

                                          lui M. Eminescu

 

                      Ceaţa

 

                      îmi împresoară ochii.

 

                      Îi închid – întunericuri adânci

                      mă cuprind şi un suflet lin

 

                      rupe tăcerea.

 

                      O lacrimă încet

                      sub pleoapă se-nghesoaie,

                      suspină-n gând sperând

                      la infinitul absolut

                      de care a fost atât de-aproape

                     

                      într-un vis de noapte

                      senin - în al aştrilor joc

                      de iubire privind din efemer

                      spre al cerescului

                     

                      Luceafăr etern.

 

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->