Dorm flori de crizanteme pe masă, într-o glastră,
Mi-e inima amară ca frunza de pelin;
Spre timpuri efemere s-a dus iubirea noastră,
Mi-e sufletul prea searbăd şi de tristeţe plin
Ţi-am închinat zadarnic poem după poem,
Ţi-am pus iar la picioare întreaga viaţă-a mea;
Mă tem de fericire, de dragoste mă tem,
Mă tem de-a ta iubire... povara-i mult prea grea!
În glastra de pe masă dorm flori de crizanteme,
M-am amăgit zadarnic, sperând c-or să te cheme.
Comentarii
Frumoase versuri ! Versuri din inima..............
Elena, multumesc!
Olga, mii de multumiri!
Ma bucur ca-ti place, Rodica!
Multumesc,Lenus!
Felicitări! O poezie scrisă cu sufletul!
Felicitari...o poezie superba....
Minunat!
Minunate versuri...Felicitări!