Mîhnite clipe
Mâhnite clipe, fă-le tu risipă,
sau lasă-le deoparte ostenite,
când norii vremii, mai mocnesc pe prispă,
prin gânduri, sau la porți, ce-s prăbușite !
Lasă-ți tristețea în calea solitară,
că eu mă închin, la altarul de sub stele
răspund pădurii-n geamătul de seară,
mă aprind lumină, într-un dans de iele!
Lasă să-ți soarbă clipa a nopții rouă,
un vajnic urlet, eu îl trudesc luminii,
tristețea locuiește-n mine nouă,
ca un adânc desfrâu, în dor tulpinii !
Nu plânge niciodată lângă vise,
sub dangătul de nori când ziua crapă,
și-n toiul de trăiri, ce-ți sunt promise,
mă simte zvon, ce trece...evadează.
Mă simte ploaie, născocită-n vară
când ceața ta se luptă iar cu norii,
un foc mocnit, în dorul lui să ceară
să nu mă îngâni apus, strivind fiorii !
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23

Comentarii