Mă întreb mereu

Mă întreb mereu 


Mă întreb mereu cât timp o să ne-ajungă, 
iubirea, nu iertarea anotimpuri, 
prin picături de ploaie ce-o să plângă, 
îmbrăţişate vieţi, sau timpuri ? 

Mă întreb despre hotarele sărace, 
despre un ţărm, privirile-ancorate, 
de-o vijelie, în dorul meu tenace, 
de marmuri, din trăiri curate. 

Mă întreb şi dacă eu destin ţi-aş fi, 
sau poate doar un gând ce-i tremurat, 
într-un mileniu de aş ştii, 
de câte vise am, sau am visat ? 

Mă întreb de pot să-ţi fiu eu bucurie, 
secunda vieţii, odă ce-o cântăm, 
să sorb din ţărmul vieţii-agonie, 
ca alte sensuri vieţii să îi dăm ? 

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->