marea
Orice val iubește viața,
Marea-l naște din genuni,
Moare valul când se sparge
Peste maluri de furtuni.
Prin Levant se-aude-un vaier,
Valul este strâns în chingi,
Zboară pe deasupra lui
Albatroșii și flamingi.
Moare valul încet-încet,
Învelit în rit etrusc,
Marea toată mă sărută
Și se luminează brusc.
Luna e-n vârtej de foc,
Pică aur peste clipă,
Noapte-i un sinistrul joc,
Cerul doarme pe-o aripă.
Se aud tăceri deșarte,
Cornul Caprei pare rupt,
Ceru-și flutură aripa
Peste noi pe dedesubt.
Peste maluri de tristeți
Vine valul și se zbate,
Liniștea se-așterne-ncet
Peste câmpu-ntins de ape.
duminică, 1 iulie 2012
-->
Comentarii