marea și tu
răsfoiesc marea cu tine, iubito,
cu vântul alături, spălându-ne fața,
valuri uriașe ne-ngroapă-n neant,
tu râdeai la umbra iluziilor.
peste noi a trecut un pescăruș,
am uitat o clipă că trebuie să-notăm,
surâsul tău s-a înecat în mare,
ai plecat o clipă din visul meu.
în liniștea clipei plină de mister,
corpul tău a ieșit gol din valuri ,
în plasa simțurilor răzvrătite
te făcusei peste mare un curcubeu.
în tine-nfloreau toate visele mele,
aveai zăpezi lucitoare pe umerii tăi,
cerul ruginit cădea peste noi,
fuioare de valuri ne-mbrățișau.
fugisei ca vulturii mării din mine,
lăsându-mi pustii iluzii deșarte,
mi-ai strecurat otrava în somn,
am murit îngropat de viu în cenușă.
așa mi-ai rămas plutind în etern,
moartea și dragostea aveau haine străine,
amândoi miroseam a semințe de cer
și pluteam pe nori de uitare.
marţi, 2 iulie 2013
-->
Comentarii
Fascinante şi profunde gânduri!
Felicitări!
.
Am admirat,
Aurora
frumos
Frumoase versuri!