membrana lichidă a nopţilor cu ambră

18. (cyberpoeme, cyberproze)

~ ciclul Zodiacul Miresmelor Eterne ~

August - Coptura de Chihlimbar și Cenușa Soarelui

membrana lichidă a nopţilor cu ambră

2 suprarealism fluid-tactil

 

AVvXsEjW9fb-uLyGQEClGoxEnCZQiMIqNllYiNRTJ6LK0MThnO0E2t1joxIsT1VMX7B6mTdtnp47hdBznJcNC0cle_w7zOBmgMncVf2p_Mz_EPwYAE5FGEiZaTpxDJLStW4bhx49aTvqIZck9EocmT74vzLyUQsIyqHDpt6JzANj7prOWqP6-T1xAeSig8bzyajh=w326-h640-rw?profile=RESIZE_400xtranspirația ta are gustul mustului

proaspăt fermentat în secretul cuvelor de bronz

o emulsie uleioasă

ce ne acoperă piepturile lipite

în această îmbrățișare sacră

 

sânii tăi se presează pe pielea mea

plină de fire subțiri de siliciu strălucitor

lăsând amprente de mătase roșie

pe sternul meu înfierbântat de atâta poftă carnală

 

de4f3764a822ccae74fce110d6c1cac9.jpg?profile=RESIZE_400xalunecăm unul în altul ca două stele

ce își pierd carcasele de sticlă în vid

dizolvând granițele dintre carnea mea

și carnea ta saturată de nectar cald

 

miroși a ambră cenușie

a tutun de pipă

și a amiezi infinite uitate în podul cu busuioc

un parfum dens ce ne colonizează porii

deschiși înaintea prăbușirii cerului

 

AVvXsEhAKyxnk5M2JBoPH2-c5_CfJQ2wiUjHZjg7Edrrf8fjjFcl0Ug2HLxXyOHHG5wi9Z45VpCh_3JbbYvq_dnRpDOV9k5Ryky8V6-7IHPXPK5cY2I-Iqk2JRFD2CBeXu5SjTCS-dAp4lNjwmKbXe2_ygCdhiw-JcXRlZQGYmjE8BFGPxpRJZI9OTUZhT3yEOvV=s1600-rw?profile=RESIZE_400xmăna mea îți explorează pliurile cele mai ascunse

acolo unde secreți miere și foc

declanșând o pulsație electrostatică

ce ne electrizează firele de păr de pe trupuri

 

nu mai există eu și tu

există doar acest râu fluid de sidef

și dorință sălbatică

o curgere uleioasă

ce inundă podeaua de chihlimbar

a amfiteatrului nostru secret

 

AVvXsEjyukfBv7PJ2ZmC1FjVj4ABo9Wp103FtGMJGCcxxf69pI94H2D7E6Cp34_X9c_ZwgEdVTQvwMFSfYvCGWjYbqjRDdWOVx2WoWQ0mlH_spvKqYiu9JiQH77Q87AEZUTgCCYzit2afl7zwMYxjyDQhjkaxTjPmPu4NrgNbAeUbxboG9BvO7GRFX_1iGua1vK4=s1600-rw?profile=RESIZE_400xne strângem cu o disperare barocă

în timp ce steaua căzătoare

ne lasă polenul pe umeri

o dâră fosforescentă

ce ne transformă orgasmul colectiv

într-un fulger de neon albastru

 

suntem prinși în capcana uleioasă

a acestei veri

ajunse la punctul de auto-aprindere cosmică

beți de parfumul celuilalt

plutind într-un ocean de miere

din care nu mai vrem trezire

©Ioan Muntean, 2026

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->