Menire sfântă

[Viorel Croitoru]

Stau și încerc să meditez
Gânduri, imagini, le calmez,
Mereu e ca întâia oară
Liniștea blândă mă-nconjoară...

Chiar nu mai am nimic în minte...
Și simt atunci un dor fierbinte,
Și simt că plec asa-ntr-o doară,
Iar constiința-mi parcă zboară,

Trec printre stele și mă duc,
Și-n univers sunt singur cuc!
Și parcă nu mă mai opresc,
Unde mă duc? Nici nu gândesc...

Deodată mă opresc din zbor,
Și-aud în gând pe Creator:
-Da unde pleci suflet curat
Mai ai ceva de rezolvat!

Te du-napoi că ai uitat
De ce acu v-ați întrupat
E sfânta dulcea ta menire
Să-ți umpli viața cu iubire!

-Dar, Doamne, eu am comentat,
Zău c-am iubit, și am iertat,
Și-am dat pomană, lumânări
Am ars, și ți-am făcut cântări!

-Tu crezi că asta îmi doresc,
Fii ce mereu se umilesc,
Cerșesc și plâng : -O, tată dă-mi
Îndură-te și aia fă-mi?

Sau fii încrezători și buni
Și jucăuși și-un pic nebuni...
Și-n inimă numai iubire!
Aceasta-i sfânta ta menire!

Te du, iubește înzecit,
Și-atunci vei fi binevenit!
Iar cheia drumului prin fire
E minunata ta iubire!

De-atunci, cu inima senină,
În suflet numai cu lumină
Ofer cu drag, iubirea mea
O vrea-o oare cineva?

[Viorel Croitoru]

Mulțumesc pentru aprecieri Mihaela și Lenuș! Și eu citesc cu plăcere găndurile puse de voi in versuri...

[Sauciuc Mihaela]

Frumoase versuri...Felicitari!

sa fim increzatori si buni...in inimi sa purtam iubire...

[Lenuş Lungu]

Lecturez cu plăcere aceste minunate versuri...Felicitări!

Cu prietenie Lenuş

[Pop Dorina]

Oare am postat-o unde trebuie?

 

[Ioan Muntean]

Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!

[Pop Dorina]

Vă mulțumesc.

[Nitu Constantin]

Sănătate!

[Ioan Muntean]