| O gară și-un tren gata de plecare |
| (unde ori de unde? - cam incert). |
| "Nu e rău!" îmi zic, parcă a visare, |
doar n-oi nimeri în vreun deșert… |
| Şi curând tot dau, viu, să îmi apară |
| sate, noi orașe,-un pâlc de țări |
| sau chiar câte-un bloc singur, prea-ntr-o doară- |
nfipt în plin câmp, mândru-n așteptări. |
| Prin vagoane-n timp oameni și neoameni |
| prind pe rând contur, dar mulți se pierd - |
| Bifurcatu-mi drum, taie căi de-asemeni |
până garnituri de tot discord. |
| Uneori mai râd : Oare cum destinu-mi |
| pare că-i destinu-a nu-mplini? |
| Alteori e trist, golul, când nimicu-mi |
cată cu-optimism a-l suplini. |
Hm! |
| Ce puțin a fost chipul a-ți cunoaște |
| doar ca pe o piesă de decor…; |
| mai grăbit sau chiar prea lent vreun tren, poate, |
| și-ast-ar fi ucis cred cest fior. |
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23

Comentarii
Mulțumesc mult pentru poza, Aurelia! Îmi place și chiar se potrivește...