Mi-am făcut
Mi-am făcut din viață un stilou
Și-am cernut un suflet pe hârtie
Mi-am făcut,fără nimeni să știe,
Din viață cerneală-ntr-un cavou.
Mi-am făcut din lacrimi litere de-o șchioapă
Și-am râvnit să plâng din ce în ce mai des.
Acum lacrimi pe obraz îndes
Dar de un timp a început să nu încapă.
Mi-am făcut din noapte călimară
Și din iubire - muza mea târzie
Și-am lăsat creionul să îmi scrie
Al dragostei încătușat că sunt. A câta oară?
Comentarii
Frumos poem