Mi-e dor


Nu mai încap în plânsul meu,
Rămas-am rece pe vecie...
Cad ochii dezlipiţi de tâmple
În iarna lungă şi pustie.

Se dau de-a dura prin zăpadă
Jucându-se ca doi copii
Alunecând pe derdeluşul
Tăcutelor amiezi târzii.

De plâns cu râs în hohote,
De simţăminte slobode...

Cu Polul-Nord căzut pe cap
Nici primăvară nu mă vede,
Nici zâmbetul nu mi-l încap
Şi iată viaţa cum mă pierde.

Nu mai încap în plânsul meu,
Rămas-am rece pe vecie...
Mi-e dor de mine şi mi-e greu
Fără de-această nebunie.

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • remarcabil modul elegant în care împleteşti imaginile poeziei moderne cu versul cu rimă!

Acest răspuns a fost șters.
AureliaAlbAtros a comentat la postarea de pe blogul AureliaAlbAtros Cu sufletul plin de tihnă
Acum 26 minute
Ioan Muntean a postat o postare pe blog
Acum 35 minute
Ioan Muntean a postat o postare pe blog
Acum 35 minute
Obsesia jarului din piatră (sonetul CX) prin Cronopedia
Acum 35 minute
Mai Mult…
-->