Dor - foc ce arde-ntr-un izvor!
(Ion Bănuţa)
Am pus iubire-n tot ce mă-nconjoară
Şi m-am legat pe veci cu al tău dor
Îţi spun că te iubesc a mia oară
Şi de-al tău dor, iubite am să mor.
În lipsa ta, sufletul rău mă doare
Şi fără tine viaţa mea e-un chin.
Mi-e dor de tine, însă, ştii tu, oare,
Că-n somn numai la tine-n braţe vin?
Căci între noi e-atâta depărtare
Şi-n viaţa mea nimica nu e nou
Aştept zilnic numai a ta chemare
Şi-am să-ţi răspund cu-al inimii ecou
De sărbători, fii fericit, iubire
Domnul să-ţi dea tot ceea ce-ţi doreşti
Viaţa asta cu aţa ei subţire
Să mi te poarte-n lumea cu poveşti.
Cu dorul meu, trupul să-ţi învelesc
Să nu răceşti cumva în miez de iarnă.
Să-ţi spun iară şi iară ,,Te iubesc!”
Afară, fulgi încep iarăşi să cearnă.
Mă rog ca-n taina nopţii care vine
Îngeri să te vegheze-n visul tău,
Iar miile de stele cristaline
Să ne surprindă-mbrăţişaţi mereu.
Craiova mai 2012
-->
Comentarii
Un poem scris cu mult talent si suflet! Felicitari din toata inima!