Mi-esti



Mi-eşti ... 
(GV)

Mi-eşti gândul din stânga pieptului meu, 
îţi simt şi sărutul şi vorba-n tăceri, 
mai trec labirinturi, nu mai am 
însă hărţi, 
din toamna mea visuri, 
în cărţi ... primăveri. 

Mi-eşti gândul ce adoarme, iubito-n 
senin, 
răspuns câteodată la ţărmuri 
de vină, 
să treacă de porţi, la tine-n 
divin, 
când crucea mea este, 
răstignită-n lumină. 

Mi-e trupul, iubito, şi vânt 
şi pământ, 
când plugu-mi brăzdează, 
o visare într-o zare, 
frământată în palme , mi-e viaţa 
cuvânt, 
iubirea de tine, îmi este 
cărare. 

Aş vrea să mă simţi, 
să nu-ţi fiu poveri, 
să aştern încă un cer, sub ochii tăi 
trişti, 
să-ţi fiu eu un dor, mai dor decât 
ieri, 
în valul stârnit, de când 
tu exişti. 

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->