MICIMEA UMANĂ
Ceea ce nu înțeleg oamenii în micimea lor este faptul că universul în toată infinitatea lui este mult prea departe de înțelegerea noastră. În momentul în care acceptăm că nu înțelegem universul atunci putem gândi mai așezat și mai lucid. Universul cunoscut de noi este doar o infimă parte a Marelui univers și pe baza acestei cunoștințe noi ne dorim să fim catalogați ca atotștiitori. Pe această lume există ceva la care puțini s-au gândit și au luat în calcul și acesta este spațiul. Mult mai important decât universul cu planetele lui este spațiul și nimeni nu-și pune problema existenței lui înaintea universului. Cine a creeat spațiul? Cine l-a îngrijit până să apară stelele și planetele și constelațiile și multiversurile? După spațiu sau o dată cu el a apărut energia cu care el s-a umplut și care ține în loc toate planetele . Nimeni nu s-a gândit dacă planetele au fost creeate inițial și apoi puse în mișcare pentru că teoria cu acel Big-Bang nu este decât un bluf care relevă încă o dată micimea modului de gândire uman. Deci spațiul, energia , materia și mișcarea . Asta este tot . Timpul nu este decât o creeație mintală umană, un mod de a-și măsura și compara mișcarile el neexistând, sub nicio formă în univers. Timpul nu poate fi decât gândit și numai de oameni, deoarece el nu există sub altă formă. Dacă pe această lume nu s-ar mișca niciun string și nicio particulă de materie, atunci s-ar dovedi clar faptul că timpul nu există, Nimeni nu ar avea ce măsura. El apare numai ca o comparație mintală a mișcărilor. Sigur că există cele mai perfecționate ceasuri dar ele nu măsoară decât convenții umane. Nimeni nu poate lua o secundă să o ambaleze și să o pună deoparte pentru zile negre așa cum nimeni nu poate vinde o secundă de timp. Rostul timpului în mintea oamenilor este acela de a-și pune minuscula viață în ordine. Numai oamenii au ceasuri căci ele au fost creeate tocmai pentru a înțelege comparația mișcărilor planetelor. Spațiul există indiferent de timp, pur și simplu. Totul este creeația unei inteligențe mult peste înțelegerea noastră și noi nu putem decât să bâjbâim cu tot felul de explicații în loc de a accepta că suntem infimi în comparație cu restul infinitului.
Comentarii