Din cornul lunii cântă înserarea
Și-n triluri greieri tremură-n surdină.
Zvâcnește-abia o geană de lumină
Când vântul zării întâlnește marea.
Pașii se pierd în nostalgii de-o clipă,
Se furișează prin salcâmi albaștri
Când gurile flămânde, de sihaștri,
Se caută cu doruri și risipă.
Și-n franjuri noaptea-și despletește vraja,
Ascunde-n taina ei mirajul vieții.
Când a trecut mirajul tinereții
Prin valurile ce descântă plaja?
Pe harta sufletului tău frenetic
Scriu simfonia dragostei eterne
Când gura-ți pradă se scufund-alene
Cu irizări de curcubeu feeric.
Ca o panteră mă răpește visul
Și mă abandonează fără vlagă.
Trăiesc într-o clipit-o viață-ntreagă
Când doi am fost și am devenit unul.
-->
Comentarii