M-am hotărât să fiu mireasă, azi...
Dar o mireasă văduvă de sine
Şi cu mirosul dulce-al falnicilor brazi,
Îmbălsămat-am sânii de ruşine.
M-am hotărât să fiu mireasa. Cui?
Când sufletu-mi în negru e'mbrăcat?
Şi-am devenit mireasa nimănui,
În ziua-n care eu m-am măritat.
La nunta mea veniră mulţi nuntaşi,
Chiar şi o doamnă-n negru îmbrăcată
Nu cunoşteam nici cine erau naşi,
Dar văduva, de azi emăritată.
M-am hotărât să fiu mireasa lui,
Mireasa doliului, că el îmi este mire
Şi nu voi fi jumatea nimănui,
Eu sunt deja, o văduvă de sine.
-->
Comentarii
Un poem frumos dar trist...Felicitări!
Trist si nostalgic..Black poem..