MOȘ CRĂCIUN ȘI MOȘ GERILĂ
*
În timpul de dinainte,
Din mărinimie... milă...,
Deși eram copil cuminte,
La noi, mai rar, sosea Gerilă.
*
Venea c-un sac cârpit în spate,
Iar noi îl așteptam în frig
Până târziu, în miez de noapte,
Pentr-o bomboană... un covrig.
*
Ne bucuram; eram copii.
Ne mai certam și noi, ca frații;
Că nu primeam și jucării,
Cum primeau puțini, dar... alții.
*
Ne împăcau bieții părinți
Cu ceva fructe din cămară...
Cu câțiva creițari – mărunți,
Să nu mai tremurăm pe-afară.
*
Tata-l cinstea cu țuică fiartă,
De ger să se mai dezmorțească
Și-l conducea până la poartă,
Nu cumva să se amețească.
*
Nu trecuse bine pragul;
Noi am leșinat de râs;
Moșu’ uitase toiagul
Și... se pusese pe nins !
*
Ne tot bucuram în sine,
Gândind după mintea noastră
Că la anul care vine,
Iar ne bate la fereastră.
*
Astăzi, timpul e mai bun,
Că la toți copiii Țării
Vine, darnic, Moș Crăciun
Cu de toate-n pragul serii.
*
Pentru El nu mai contează
Renii de la săniuță.
Tramvaiul... sau și... mai brează,
O caleașcă... o căruță.
*
Îl cauți cu telefonul,
Nu-ți răspunde la semnal.
El umblă cu avionul,
Că o dată vine-n an.
*
Iar copiii au pretenții:
Jucării teleghidate...
Și-alte ultime invenții...
Unele... chiar mai ciudate !
*
Orice-ar fi și orice-om zice,
Moș Crăciun și Moș Gerilă
De oriunde or să pice,
De copii le este milă.
**
MOȘ CRĂCIUN
În inimă și suflet e-atâta bucurie,
Acum când norii cern în roiuri fluturi albi
Și când copiii ies pe uliță grămadă,
Pe Moș Crăciun, în sanie, să-l vadă
Cum e plimbat de renii-nrămurați și slabi.
*
Îi sar în față și-l opresc urându-i:
- Moș Crăciun, Bine-ai venit!
Am fost cuminți tot anul; știi
Din scrisorile trimise de părinți,
Cum credem că n-ai întâlnit
În drumu-ți lung asemenea copii.
*
Moșul ascultă pe cel mic,
Din câți s-au adunat în drum.
- Moșule, am să-ți spun o poezie:
„Eu nu ți-aș cele nimic,
Dal nici nu m-aș supăla,
Dacă tot mi-ai da ceva.”
*
Și văzând că Moșul scoate,
Dintr-un sac ce-l ține-n spate,
Dulciuri, jucării, ghetuțe...
Piciu-l sărută pe barba
‘n care-i scânteie steluțe.
- Bravo, bravo, să trăiești!
Dar nu-mi spui și al cui ești?
*
Și... gândind i-a zis așa:
- Cled că mă cunoști mata,
Că altfel nu nimeleai
Ce-am în brațe să îmi dai.
*
Moșul a roșit la față
Și să iasă cât mai bine
Din încurcătura asta,
A scos darurile-n grabă
Și... suflând într-o batistă
N-a mai nimerit cadoul
Pentru fiecare țânc,
Cum i-avea înscriși pe listă.
*
Cu serviciul încheiat,
A plecat pocnind din bici,
Iar copiii într-un glas:
- Moșule, la anul să treci pe-aici!
*
Toți, cu darurile-n brațe,
Bucuroși s-au dus acasă.
Unii și-au gătit brăduțul;
Alții le-au întins pe masă
Și se mai miră și-acum:
Darnic este Moș Crăciun!!!
*
ION PĂRĂIANU
-->
Comentarii