Moştenire

 

“Deschide radioul” îmi spunea

în fiecare dimineaţă

singurătatea ta

amintirile

se împleteau

în aburii cafelei

şi creştea în tine

tăcut şi alb,

deşertul

şi plecai

câte puţin,

în fiecare dimineaţă

e rândul meu

să NU deschid radioul,

să privesc

cum te-mpleteşti

în aburii cafelei

să cresc în mine

acelaşi deşert

şi să ascult

cum pleci din nou

şi pleci…

şi pleci…

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->