Monologul cuvintelor - 2

 

Printre rânduri de gânduri alineate asimetric în simetria dintre anotimpuri, ca-ntr-o grădină preadevreme arată, spice de soare îşi înalţă verdele, acum şi florile au prins culoarea nonculorii

 

de alb, petale sau pete foşnite /

de vânt în lungul apei, /paralele,/

timpul (s)curs de-a latul, pe înălţime…

 

Hei, am găsit timpul trecut, în cărţi. După mirosul îngălbenit

de vremea de dinainte am alergat să-mi aflu mâinile răsfoind

pagini roase cu dinţii de la mintea de mâine, să pornesc în aval

de mine, poate o să pot să-mi răspund cine sunt şi cu ce suflu îmi

zbor cărarea de azi când

 

el,

da,

el,

 

 timpul şi-a găsit timp să se-mpartă-n clipe. Parcă sunt nişte bule de aer sau de săpun, ca în copilărie, într-un pahar cu apă suflat printr-un inel. Le privesc şi toate au câteo poveste cu suflet. Ating una câte una, mă stropesc cu ele, poate-mi aflu clipa mea, timpul meu sau pe mine mă găsesc.

 

 

12.04.2016 ora 14,55’

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->