MUGURI DE TĂCERE
Nopțile mă întâmpină,
demult, cu brațele-nghețate
și prin bezna cenușie,
scâncesc clipele orfane,
se târăsc alene, orbecăiesc
înfășurate-n fâșii de suflet,
către încheietura mâinii
cuprinsă de grafospasm.
Dinspre foișorul unui anotimp
răzbat acorduri de Vivaldi,
inundă câmpia minții... doar
umbra gândurilor, zâmbitoare,
mă sărută, mă mai răsfață,
ca o ploaie de vară, până când
din panglici de curcubeie,
dimineața își împletește cosiță,
iar din sufletul-poveste plesnesc,
ca versuri, muguri de tăcere.
10 Martie 2019 - MIT
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23

Comentarii
Multumiri, Vladimir Nichita , pentru semnul de apreciere si comentariul versificat!
Frumoase versuri!
din muguri de tăcere

nasc faine armonii -
așa cum viața cere
Maria... tu să știi...
sunt mugurul pe care
te rog să îl săruți -
poetic de se poate
ca să-nfloresc ani mulți...