N-am vrut


N-am vrut 
(GV)

N-am vrut să ne încărcăm cu lacrimi, 
fără ca degetul tău să simtă, 
acoperişul iubirii,la o distanţă albastră 
de sufletul meu. 

Nu vrei să înţelegi că timpul 
îşi doreşte spăsire, 
ca armura lui acoperită de broboane secundă, 
să reintre învingătoare, 
în veacuri,pe linia vieţii 
din palmele noastre,până la 
înălţimea inimii. 

Acolo,iubito,la poalele ei, 
frământarea noastră, 
se va opri în prag 
şi se va ruga pentru trăirea 
ce ne doare, 
că nu are de ales. 

Ruga această va fi 
sfântul nostru gând, 
iar ochii fără să mi-i observi, 
se vor înalta coloană de lumină, 
iubindu-te ...femeie ! 

Şi abia atunci vei şti 
că suntem plămădiţi,din lumină !

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->