N-avem ...
N-avem nici timp, nici ritm, nici importantă,
în patimi ce-s scăldate, la porţi,
dar fără noi,
cerneala noastră-i tropot,
rămas fără substanţă,
un infinit visare,
visările din ploi.
În noaptea fără tine,
am straiul meu flămând,
te caută o mână,
în lumea din potop,
tăcerea-i suferinţă, iubita mea,
un gând,
abandonat sărutul, în praguri,
strop cu strop.
Cuvântul fără tine-i,
eterna mea secundă,
şi apa-i recompusă doar din a ta
substanţă,
mă plouă încă o noapte,
când alta mă inundă,
un timp al tău, iubito,
în ritm
şi importantă.
-->
Comentarii