Cȃnd pe lume umbli hoinar,
Drumul tău nu are hotar,
Ești veșnic singur
Cu sufletul pur.
Ești pe lume necunoscut
Că în neștire te-ai născut
Și-ai de înfruntat,
Greul de-ncercat.
Vai, suflețelul rău te doare,
Ochii varsă lacrimi amare!
Ce e de făcut,
Copilaș pierdut?
Unde oare să-ți îndrumi,
În ce parte, în ce lumi,
Ai tăi pași ușori
Și alergători?
Șipotele, 28.05.1980
Comentarii
Multumesc frumos de apreciere, onorata, dna Aurora Luchian!
Cu pretuire,
Urfet S.
Interesant text.
Felicitări!
.
Cu bucuria trecerii,
Aurora