Stăteau cuprinși, privind la zori,
Doi mândri inși, «zburând» spre nori.
Parfum de flori, cântec de cuc,
Cer în culori, plăcut seduc.
Sub mândrul nuc e mult amor,
La el se duc , scăpând de dor...
Cum stau în iarbă, un el şi-o ea
iubindu-se prin flori, iar norii,
se prefăceau ... că îi vedeau...
din cer...veneau - plecau, cocorii...
toţi admirau, ei suspinau,
ce fericire în tot locul...
se risipise din văzduh,
nemaivăzut
şi cald
...norocul
-->
Comentarii
Mulțumesc din suflet, dle Mihai!
Mulțumesc din inimă,dragă Maria!
Cu admirație!