În leagănul timpului

Sunt pasăre sihastră

 

Sunt pasăre sihastră

Cu  farmece de vis

Însă  poema noastră

E-ntregul Paradis.

 

În visul nopții tale

În care tu mă chemi

Când numeri mii de stele

Sau de durere gemi.

 

Pe frunte port tăcerea

Și poate chiar mai mult,

Dar nu-mi lua  plăcerea

 De-a vrea să te ascult.

 

Mai cântă la vioară

Când gândul îți e treaz

Ori șterge-mă-ntr-o doară

De lacrimi pe obraz.

 

Arcușul îl întinde

Peste vioara ta

Și-n vis mă voi destinde

Când tu îmi vei cânta.

 

Că toți cocorii cântă

Printre privighetori

Și dragoste li-i sfântă

În prag de sărbători.

 

Iar eu târziu în noapte

Când se arată luna

Miros a mere coapte

Și-n dragoste sunt una.

 

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

AureliaAlbAtros a comentat la postarea de pe blogul AureliaAlbAtros Dincolo de aparențe
Acum 8 minute
AureliaAlbAtros a postat o postare pe blog
Acum 45 minute
AureliaAlbAtros a apreciat postarea de pe blogul Ioan Muntean Cântarea Protokletos-ului* şi a cerbului din peştera Sciţiei
1 oră în urmă
AureliaAlbAtros a apreciat postarea de pe blogul Ioan Muntean Cadenţa hipnotică a junglei interioare (sonetul CXVI)
1 oră în urmă
Mai Mult…
-->