Mă joc pe lângă tine cu braţele încărcate de abur fluvial
În miros de alb
Mă lasă,
El mă lasă,
Tu,
Sub pleoapa lui de ceaţă ochii îţi închizi
Să mă vezi mai bine,
Că aşa priveşti tu
Cu ochii larg închişi
De simt până şi respirarea luminii lor
Când trece
Cu trecerea ta ca de fluviu
Prin mine
Şi aştepţi,
M-aştepţi să apar aburind de atâta dimineaţă,
De dimineaţa fluviului
Când încă leneveşte
N-adânc
De poţi să-mi araţi o rază de soare nerăsărită
În ea m-ascunzi cu un val cuminte
Plin de nuferi
Împletit ca un cuib,
Ca o luntre...
În miros de alb,
Încet,
Să nu se tulbure,
Mă iei în braţe
Fiindu-ne
maria
11.06.2013
-->
Comentarii
nu ti-a placut feeria cu final! finalul trebuie asaaa... lasat fara de el pana ...asteptarea gaseste un punct si-l pune zicand scrandind de saturare- asta-i de final!
O, ce feerie!... de final
cu drag, imbratisari!
Frumoasă împletire în miros de alb