În nopţile în care plâng tăceri

În nopţile în care plâng tăceri încă mai simt păşind plecarea ta, adun din colbul prins sub tine ieri şi strâng la piept un dor ce mi te vrea. Se-aude crivăţul căznind să mă doboare atâta iarnă mă adună-ncet, mă-ngrop în cergi rănite de topoare tăiş de frig pe sub himere-n piept. Mă tot întreb în care anotimpuri un vânt prea rece te-a făcut să dori, sau care toamn-a fulgerat răstimpuri pălind petale-n aşteptări sub nori. În nopţile în care plâng tăceri eu încă mai dezgheţ din vifor iarna, din sloiul meu prelins de primăveri va înfrunzi din nou tăcerea-ţi toamna. Autor Doina Bezea

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->