ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ
Din ochi căldura mă-nconjoară
Acum în prag de primăvară
Strânsă din razele de soare,
Când tot ce-i putred, tot dispare.
Domol spre deal poteca urcă,
Tu ești dragostea ce-ncurcă
Iubirea pe sub pomii verzi;
Doamne, vede-o și mă vezi !
Suntem prieteni și străini
Ca flori rare printre spini,
Ne-ngemănăm arareori,
Când prin trup ne trec fiori.
Tu ești lumina care curge
Prin mine ca un râu de sânge;
Ești țolul care mă-nvelește
Și-n miez de noapte mă-ncălzește.
Lumină-n arc; un curcubeu
Ce a cuprins sufletul meu.
Invidioși bolesc cu toții,
Că-mi ești regină-n toiul nopții.
În juru-ne fluturii zboară
Înmiresmați de primăvară;
Noi sub tei și clar de Lună
Din flori ne-mpletim cunună.
Hărăziți de Preaînaltul
Să fim unul lângă altul
Din prim ceas de primăvară,
Ca să cadă toți în boală!
ION PĂRĂIANU
-->
Comentarii