Doar o petală singură-şi veghează fructul
Sub pânza ne-ntinată a unui soare drept
Gradina îmbrcată -n cămăşi de miresme
Îi dăruieşte zilei un semn mai înţelept.
În stare de veghe ochiu-mi pândeşte
Seninul zimţat unde se piaptănă norii
Îmi ţes o clipa în urzeala lor subţire
Lacrima ce arde sub pleoapa visării.
În stare de veghe tot aştept momentul
Să umblu prin grădină cu umbra mea
O leg de-un lujer cu raza de soare
Caci tremură singură-n cuib de stea.
In stare de veghe caut momentul
Să rad , să plang, sub farmec de lună
Meduzele nopţii muiante-n sineală
Desfac ispite şi-n trup mi-le-adună.
Comentarii
Foarte frumoase versuri !