îți dau din mine
mușcă
e-ntâia ta dreptate
și nu-ți cad la picioare
am strunele calde
de nu mai pot cânta
o lacrimă de verde grâu
să mă destrami
în aburi de zăpadă polară
și ridica-mă-voi
în cercuri de tămâie arsă
îți dau din mine
mușcă
e-ntâia ta dreptate
te las acum
mă duc
mă-ntorc să mor idee
s-aud cum păsări plâng
să prind valuri întoarse
în zbucium mai ușor
amiezi de urme-albastre
să duc din ger în cald,
s-ajung în pacea rănii
cu-n anotimp mai alb
îți dau din mine
mușcă
e-al firii mele drum
un călător nebun
-->
Comentarii