26. ( (poezie, cybersonet)
~ ciclul calendarul înfloririlor - trupuri vegetale ~
interiorizare şi memorie de brumar (cybersonet DCXVIII)
frunzele uscate șoptesc sub pași ușori
iar ramuri goale plâng tăcute în vânt
păstrând în fibre urme reci de pământ
iubirea plecată mai tresare în fiori
în aer stins se pierde-un vechi parfum sfânt
ca o atingere ce-și caută iar comori
iar seva-ascunsă tremură în reci nori
sub coaja lumii ce se strânge cu avânt
grădina-ntreagă respiră abia în taină
păstrând ecoul verii stins și suspendat
iar lumina cade în brumar ca o maramă
și fiecare ram poartă dorinţa lină
ce-și ține-n sine timpul viu neîncheiat
în trupul vegetal ce nu se mai destramă
rimă abba baab cde cde
©Ioan Muntean, 2026


Comentarii