gândul femeii se realizase
dincolo de pragul închipuirii
căutarile lungi pline de întâmplări
îşi găsiră la vremea coacerii
bărbatul potrivit să-i poarte sâmbetele
care-i brăzdase trupul
de trei ori în caţiva ani
împlinindu-se pe sine
timpul a trecut, copiii au crescut, au plecat
bărbatul s-a stins şi tumultul s-a terminat
viaţa ei alunecând în pustiu
am citit
pe file îngălbenite
istorioara
nu ştiu adevărul viu
cuvintele puţine se dezvăluie
înţelesul lor
rămâne o întâmplată tristeţe
acum încep să-mi adăpostesc iarna
de viitoarele umbre de singuratate
de moarte am să cer sprijin
celor ce pot să-i amâne venirea.
-->
Comentarii