Ne iubeam
în neştiutul tău,
de a-ţi alege cuvintele potrivite,
rămase de-acum fără sens,
ca nişte priviri răstignite
ce se pierd sub caldul
îmbrăţisărilor pătimaşe,
într-o poezie
de dragoste primăvăratică...
Tremurai sub căldura
sărutului şi-a mâinii,
ce se pierduse în faldul bluzei,
atingând pârguirile
anilor tăi tineri...
Îngenunchiasem în faţa ta,
privindu-te ca pe o minune,
mistuindu-ne apoi în flacăra
albastră a sufletelor ce se rătăciseră…
Timid, un greier
a început să cânte în iarba
cu miros crud de rouă
Şi nu ştiu cum, deveniserăm raze
în luna sângerie, de seceră nouă...
(POEZIE PENTRU CONCURSUL "CRONOPEDIA" LUNA IANUARIE 2012)

Comentarii
Frumoase versuri , felicitări !