Zidindu-se fiecare-n fiecare pietrele templelor se plâng
de liniştea din interior.
Policandrul spânzurat îşi aprinde luminile,
nu mai fumegă nicio ceaţă-n priviri.
Feţele se sfinţesc umede şi lucioase,
zâmbetele copiilor consimţind cuminţenia.
Nu predică nimeni dar se aud cuvintele
în fiecare cum se clădesc.
Între linii punctele nu se ating de margini,
cercurile sunt ochiuri de cer în oglindă.
Oglinzile se pierd unele în altele,
nu există nicio umbră în cupele de vin
Limpede începe să ningă setea
şi foamea se termină înainte de vreme.
-->
Comentarii
Citit cu drag!
Între linii punctele nu se ating de margini,
cercurile sunt ochiuri de cer în oglindă.
Oglinzile se pierd unele în altele,
nu există nicio umbră în cupele de vin
Limpede începe să ningă setea
şi foamea se termină înainte de vreme.