Sunt navă în derivă care
n-ajunge-n ancorare la vr’un mal
ori albatrosul care n-are
sub zboru-i frânt, alintul unui val.
Iar dacă mă gândesc mai bine,
din mine…, - doar „a fost odată”,
o boare din Aleutine,
oprită pe un chip de fată.
Nimic din tot ce-a fost, azi nu e,
doar amintirea care plânge;
din mine e-un ceva ce suie,
dar nicăieri nu va ajunge.
16 iunie 2013
Comentarii
Cu mare drag!
Mulţumesc, Lenuş!
Reverenţă!
Frumoase versuri!