Nimic nu mă conduce

Nimic nu mă conduce decât Domnul.
Mă poartă printre neguri călătoare
și printr-un nor ce se transformă-n floare
aduce-n dar căldura, lunca, pomul...
Doar Domnul îmi conduce viața mie
și mă-nconjoară cu iubirea lui.
Eu către cer trimit scumpă solie...
o lacrimă și-o rugă Tatălui.
Decât să urlu pe cărarea lată
spre cei mai mulți care se rătăcesc
mai bine s-o aleg pe cea curată,
Domnului Slavei doar să-i mulțumesc!

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
Pop Dorina a apreciat postarea de pe blogul Ioan Muntean epilog în eterna iubire (cybersonet CCCLXV)
Acum 3 ore
Epilog: Ecoul trialogului prin Cronopedia
Acum 6 ore
epilog în eterna iubire (cybersonet CCCLXV) prin Cronopedia
Acum 7 ore
Ioan Muntean a postat o postare pe blog
Acum 7 ore
Mai Mult…
-->