Nopţile

Nopţile se lungesc
cu sângerări de stele
pe rănile toamnei.

Aştept s-aluneci
în melancolia
din culorile pădurii.

Pe vârfuri
o roată de foc
arde sălbatic.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Intre doua nopti de Tudor Arghezi:Mi-am împlîntat lopata tăioasă în odaie.
    Afară bătea vîntul. Afară era ploaie.

    Şi mi-am săpat odaia departe subt pămînt.
    Afară bătea ploaia. Afară era vînt.

    Am aruncat pămîntul din groapă, pe fereastră.
    Pămîntul era negru: perdeaua lui, albastră.

    S-a ridicat la geamuri pămîntul pînă sus.
    Cît lumea-i era piscul, şi-n pisc plîngea Isus.

    Săpînd s-a rupt lopata. Cel ce-o ştirbise, iată-l,
    Cu moaştele-i de piatră, fusese însuş Tatăl.

    Şi m-am întors prin timpuri, pe unde-am scoborît,
    Şi în odaia goală din nou mi-a fost urît.

    Şi am voit atuncea să sui şi-n pisc să fiu.
    O stea era pe ceruri. În cer era tîrziu.
Acest răspuns a fost șters.
-->