Într-o primăvară amară

    

 

În astă seară…

la fel ca ieri

la fel ca mâine,

îţi rotunjesc surâsul

cu palmele întinse peste

tăcerea vie frântă pe tâmple.

Durerea pluteşte

lacrimă-n privire,

de-a te avea în suflet

şi niciodată-n braţe.

Şi dorul, dorul de tine iubite,

creşte-n insomnii

când luna-şi descrie zborul,

nor alb

în legănarea umbrelor delicate

din privire.

Am să-mi acopăr tristeţea

cu umbra ta,

din inima iubirii curge

într-o primăvară amară,

de-a te avea în suflet

şi niciodată-n braţe.

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->