Sunt înzeit în tine
iubire întrupând
ori
desăvârşită lumină-n mugurii
din inima cuvântului.
Dar cine mă cheamă şi lasă
sămânţă să-i fiu,
germinaţie înaltă
în carnea de lut?
Şi cine-mi citeşte sufletul
scris pe pânza vremii?
Nu ca o poveste
ci ca pe o cetate zidită
în trup de nisip!

Comentarii