Lângă ziduri de cetate,
peste pietre sfărâmate,
pe sub razele de lună,
pe sub norii ce se-adună
stau doar eu și-mi ies din fire....
Nu există nemurire?
Peste iarbă sau zăpadă,
mai las gândul ca să cadă.
Totu-i vechi, dar se inundă
când lumina cade-n undă.
Am doar flori spălate-n rouă,
strânse-n mâinile-amândouă.
căci visarea mi-e ca marea
și privirea mi-e ca zarea
ce se-ntunecă în noapte
când scăldată e de șoapte.
Dacă moartea nu-i doar treaptă
pe noi nu ne mai așteaptă
decât praf, decât țărână?
Stau cu florile în mână...
Trec în grabă nopți de-a rândul,
căci mă împresoară gândul
și ajung la ziua-n care
pe pământ se naște-un soare
într-o peșteră pustie
să-mi aducă clipa mie
și s-o facă nemurire
spre a lumii făurire.
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23
-->
Comentarii
Draga Ioan Muntean, multumesc pentru trecere!
Draga Aurelia AlbAtros, Crăciun fericit.!
Daga Gordan Mircea, multumesc pentru trecere!
Daga Mihai Stefan Arsene,, multumesc pentru apreciere!
Daga Adrian Scriminț , multumesc pentru apreciere si comentariu!
Argheziană, sau Topârceniană. Nedumerire asupra destăinuirii căilor nemuririi. Dinamică poezie, vie, împletindu-se dorul de viață și continuitatea acesteia în alte dimensiuni, poate...
Draga AureliaAlbAtros, multumesc pentru popas, apreciere si comentariu!