Am înţeles şi nu ştiu să-mi explic,
nu mă recunosc,
poposesc între două convingeri diferite
ca între două iubite ce nu se cunosc.
Sunt într-o furtună de gânduri şi mă grăbesc,
să rup din mine tot ce mă-ncurcă,
vreau să fiu liber de orice constrângere
ca păsările primăvara,
cerul meu e rotund şi orizontul departe
şi nimeni nu mă învaţă să le cuceresc.
Prins între prezent şi viitor cu ochii deschişi,
simt cum lucrurile îmi respiră prin trup,
prind rădăcini eoliene.
Privesc din interior cum se desfăşoară cursul,
apele ajung în fântâni
cu ciuturile sparte.
Dimineţile îmbracă haine curate şi vesele,
dar eu n-am timp,
plec în alte ţinuturi cu zilele arse,
aşteaptă, o să mă întorc.
-->
Comentarii