Nu va şti
(GV)
Nu va şti rugina, rugul ars în dor,
visul dintr-o lume , care n-are nume,
liniştea hrănită cu un singur zbor,
din odihna nopţii, taină ta în lume.
Vei rămâne, visul, care ţi-e stăpânul,
toamna şi tăcerea, doar îţi vor surâde,,
ai ales uitarea, frigul şi pământul,
tremurări, pădurea, cu secure gâde.
Da, mă dor cuvinte, cele în dor, nescrise,
valul ce aşteaptă, sub trădări uimirea,
ce aşteaptă-n ţărmuri, înfăşată-n vise,
sub orbirea vieţii, amintiri ... iubirea .
-->
Comentarii