Numai inima

Călător prin întâmplări
când se războiesc miracole
cad păsările din aer moarte
albinele astupă urdinişul în stup
lumea se închide în sine
şi aşteaptă.

O rugă se plimbă milostivă,
singură, din gură-n gură
alunecând în liniştea fiinţei.

Trupul ca o statuie
transpiră-n învelişul de piele,
oasele devin casante şi se lovesc
cap în cap
cuprinse de îndoială.
Numai inima
îmi lasă norocul în mână
să-i pipăi conturul alunecos
să-l pun în storcător
şi să beau mustul viu.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Inima este o carte
    Singura pe care-o ai
    Altuia ca s-o citeasca
    Niciodata sa n-o dai.

Acest răspuns a fost șters.
-->